Cum sa-mi aleg schiurile ?


Cum imi aleg o pereche de schiuri?


Desi sunt foarte multe articole pe derdelus.ro despre schi, nu am scris inca, detaliat, despre cum se alege o pereche de schiuri cand vine vorba de lungime. Asta e primul lucru care trebuie lamurit. Deci - cat de lung trebuie sa fie viitorul meu schi? Raspunsul este foarte simplu: depinde.
Sunt multe variabile: tipul schiului, tipul schiorului, tipul de zapada
si lista poate continua. Exista schiori care au acelasi model de schi in 2 lungimi diferite - fiecare schi cu alta destinatie.
Cand vei merge la un magazin sa iti cumperi schiuri, prima intrebare pe care o vei auzi ca fi “ce inaltime ai?”. Ma rog, una din primele 3 intrebari pe care ar trebui sa-ti fie puse. Pe fond insa intrebarea este partial gresita, pentru ca inaltimea nu are foarte mult de a face cu lungimea schiului, ci greutatea este factorul principal.
Greseala este insa explicabila, pentru ca intre greutate si inaltime exista, in general, o oarecare proportie comuna la adulti. Dar ce te faci cand vine un schior de 160 cm si 90 de kg? Poti sa ii dai acelasi schi ca unui schior de 160 cm si 55 de kg?
Raspunsul ar fi undeva mai in profunzime. Sa facem deci mai multa lumina: de fapt nu greutatea este factorul determinant ci fortele la care este supus schiul cind il calarim la vale. Iar aceste forte au legatura cu masa corporala, forta musculara si nivelul tehnic.

Asadar intrebarea care ar trebui sa va fie pusa in magazine este de fapt tripla:
  • greutate si inaltime
  • grad de pregatire fizica. tonus muscular
  • stil de schiat
Mai apare o problema: diferite tipuri de schiuri au lungimi “nominale” apropiate, dar lungimi “efective” mult diferite. Lungimea nominala este cea care apare inscriptionata pe schi, cea efectiva este lungimea care intra in contact cu zapada. Sa luam exemplul unui schi de GS de 180 cm si a unui twin-tip de 180 cm. Primul va avea lungime efectiva de, sa zicem, 170 cm, in timp ce al doilea nu va depasi 160 cm. Sau chiar mai putin.

Motivul e foarte simplu: din cauza cozii ridicate (asemeni varfului, de unde si denumirea de twin-tip) se mai pierd cativa centimetri. Cam ca in figura de mai sus. Asta inseamna ca un twin-tip ar trebui sa fie mai lung decat un carver cu vreo 10 cm.
Ce e de comparat aici: (100cm + greutatea schiorului) vs. (lungimea schiului). Nu trebuie uitat de nivelul schiorului - in general schiorii avansati prefera schiuri mai lungi pentru ca merg cu viteze mai mari dar si pentru ca in general ei supun schiul unor forte de torsiune mult mai mari.

Daca tot am ajuns la capitolul asta, lungimea si viteza sunt in legatura stransa. Se zice ca pentru stabilitate. Si asta e o afirmatie partial gresita - stabilitatea nu e data neaparat de lungime. Stabilitatea e data de rigiditate si de radius.

Cu cat e mai lung schiul, cu atat va avea un radius mai mare. Si va fi mai stabil in linii drepte sau viraje largi.
In general incepatorii ar trebui sa se orienteze catre schiuri mai scurte (diferenta dintre cifrele de mai sus ar trebui sa fie in jur de 10-15), mai soft si cu radius mic sau mediu. Intermediarii pot sa puna cativa centimetri in plus si sa vada mai multe tipuri de schi. Avansatii sau expertii au cea mai mare libertate de a alege - lungime, rigiditate, radius, latime… Din amestecul asta ies schiuri mai potrivite sau mai putin potrivite. Nu te chinui sa gasesti schiul perfect. Nu exista. Sunt prea multe variabile in joc. Ce poti face, insa, este sa cauti schiurile potrivite pentru scopurile tale.
Pe net sunt tot soiul de tabele si formule care dau lungimea ideala a schiului. Nu cred in ele, asa ca nu le voi relua aici. Daca dai de ele, tine minte ca cifrele rezultate sunt pur orientative. In masura in care ai posibilitatea, testeaza inainte sa cumperi.
 
***

Schiurile pentru experti sunt scumpe dar sunt in asa fel construite ca sa fie bune doar pentru experti, deci daca nu esti la acest nivel, nu are rost sa te mai uiti la astfel schiuri. Daca esti un schior mediu ar trebui sa iti cumperi schiuri pentru schiorii medii.
 Materialele folosite sunt de aceeasi calitate ca cele folosite la schiurile pentru experti doar ca sunt special prelucrate/combinate pentru a se comporta perfect in picioarele unui schior de nivel mediu. Vei schia mai bine cu ele, te vei simti mai bine pe ele si mai mult de atat vei economisi bani pentru un weekend la schi sau chiar mai multe. Trebuie sa fi corect cu tine si cu cei care iti recomanda schiurile potrivite, in felul acesta vei fi sigur ca primesti echipamentul potrivit. Gandeste-te care este nivelul tau actual si unde vrei sa iti folosesti echipamentul pe care il cumperi.

Skiurile:
Inainte de cumpararea sau inchirierea unei perechi de skiuri, trebuie sa stiti ca aceasta se alege in functie de inaltimea fiecaruia. Daca vreti sa prindeti o viteza mai mare pe partia de ski, sunt recomandate skiurile mari. Daca sunteti debutant, ar fi de preferat sa alegeti skiurile mai mici: sunt mai usor de manevrat, iar vacanta la ski nu va fi intrerupta din cauza unei posibile accidentari.

Skiuri parabolice :

Ajunse pe piata acum cativa ani, skiurile parabolice sunt foarte raspandite astazi. Late la extremitati si mai fine la nivelul fixarii, aceste skiuri ofera siguranta si stabilitate pe partiile de ski. Fiind usor de manevrat, aceste skiuri pot fi folosite atat de debutanti cat si de profesionisti.

Mini-ski:
Facute pentru miscari mai usoare, mini-skiurile sunt late in fata si in spate si dimensiunea lor nu depaseste 99 cm. Evitati skiurile cu fixare fara declansare automata, e mai periculos in caz de cadere.


Cateva lucruri pe care ar trebui sa le sti cand te duci sa cumperi un schi :

Radius - Raza
Acest cuvant "radius" sau "raza" care apare prin cataloage sau pe site-uri de profil se refera la raza schiului si reprezinta raza virajului ( raza semicercului ) pe care acel schi poate sa il faca "natural". Presupunand ca ,datorita curburii, cantul unui schi ar putea sa fie o parte dintr-un cerc atunci raza cercului este si raza schiului. Raza este in general data in metrii. Factorii care influenteaza raza sunt lungimea si latimea schiului. Sintagma "raza de virare" este oarecum diferita de "raza" deoarece ea reprezinta dimensiunea virajelor, raza virajelor, pe care le poti taia cu acest schi si depinde de stil si de forta cu care se apasa pe schi. In momentul in care apesi mai tare in viraj, acesta va deveni mai strans, cu o raza mai mica.
In general schiurile create pentru partii au raza cuprinsa intre 10 si 18 m ceea ce inseamna ca vor initia viraje usor, iar schiurile pentru schi in afara partiilor vor avea raza +25 m. Schiurile allmountain sunt undeva pe la mijloc, ele trebuind sa se prezinte bine si pe partie si in afara ei. Schiurile allmountain au o raza relativ mica si latimea schiului sub clapar relativ mare.

Sidecut/Shape - Taietura/Forma
Cuvantul sidecut (sa ii spunem forma) este intalnit in toate cataloagele si pe toate website-urile care trateaza subiecte legate de schiuri si reprezinta latimea maxima a schiului in 2 zone, la varf si la coada si latimea minima intre varf si coada, in general aflata intre legaturi, sub clapar. Masurate in mm apar in formula urmatoare : varf(tip)/mijloc(waist)/coada(tail) .


O taietura mai pronuntata va crea un schi cu o raza mica, schiuri care in general sunt destinate partiilor, schiuri care vireaza foarte usor. Schiurile cu o taietura mai putin pronuntata au o raza mai mare sunt in general pentru zapada mare. Acestea vireaza putin mai greu.

Mijlocul lat, gasit la schiurile de Freeride si Backcountry ofera schiului flotabilitate si stabilitate ceea ce inseamna ca se va descurca foarte bine in zapada mare dar se va simti greoi pe partie, deoarece schimbul de greutate de pe un cant pe altul se face mai lent.
Mijlocul ingust gasit la schiurile destinate partiilor face schiul sa fie foarte vioi in viraje, iar trecerea de pe un cant pe altul se face foarte rapid si usor.
Latimile tipice pentru mijlocul schiului sunt : 62-72 mm pentru schurile de partie, 73-82 mm pentru schiurile allmountain si peste 82 mm pentru schiurile de freride si backcountry.

Coada va afecta finalul virajului. Schiurile cu o coada mai lata vor pastra energia inmagazinata in timpul virajului si vor accelera schiul la iesire din viraj ( ex : Salomon Streetracer ). Schiurile cu o coada mai ingusta sunt usor de derapat spre sfarsitul virajului, deci mai usor de controlat ( ex : Atomic B9 ).

Varful este de asemenea important, de exemplu un schi cu un varf lat si cu un mijloc ingust o sa initieze foarte usor un viraj carve cat se poate de lin.

Alegerea corecta a dimensiunii schiului este dependenta de mai multi factori.
Greutatea schiorului: Greutatea ta este mai importanta decat inaltimea ta, deoarece aceasta face ca schiul sa se indoaie, flexeze, curbeze. Schiorii grei au nevoie de schiuri mai mari ( sau mai dure, rigide ) pentru a avea mai mare stabilitate. Schiorii mai usori ar trebui sa se orienteze spre schiuri mai mici deoarece dispun de o forta mai mica pentru a flexa schiul.
Abilitatea/Agresivitate schiorului: Cu cat este mai lung schiul cu atat mai aderent si stabil va fi. Pentru cei care nu doresc stabilitate la viteza si vor extra manevrabilitate ar trebui sa se orienteze spre un schi mai mic.
Unde va fi folosit: Dimensiunile mentionate mai jos sunt informative si variaza in functie de abilitatea, greutatea si inaltimea schiorului.

Partie : Un schi cu o inaltime intre barbie si ochi, pentru viraje usoare de carving si control.
All mountain : Un schi cu inaltime cuprinsa intre nas si frunte.
Freeride : Un schi care este mai inalt decat nivelul fruntii.
Freestyle : Un schi care sa fie pana la nivelul nasului, dar daca este si pentru Backcountry mai pune cativa cm.
Backcountry : Cel mai mare schi pe care il poti manevra pentru flotabilitate maxima.

Chiar daca nu apare in cataloage, un factor foarte important este rigiditatea schiului, la varf si la coada si torsional. Un schi rigid in lungime este mai greu de flexat ceea ce inseamna ca este mai greu de virat dar este mult mai stabil la viteza. Un schi cu un flex mic, un schi moale, va imbunatatii tehnica schiorilor incepatori deoarece necesita o forta mica pentru a vira. Un schi care este rigid la torsiune este rezistent la fortele de rasucire ceea ce ii ofera mai multa aderenta iar un schi cu o rigiditate scazuta la torsiune nu va avea aderenta foarte mare, ceea ce il va face sa fie usor de controlat la viteze mici, si este destinat schiorilor precauti.

Schiuri late sau deloc
Motto: “go fat or go home”

Ideea articolului e foarte simpla si o enunt de la inceput ca sa nu existe nici un dubiu: schiurile late vor cuceri lumea, asta daca nu cumva au facut-o deja.

Am fost intrebat de curand ce schiuri folosesc si mi-am dat seama ca din sezonul 07/08 am schiat, cu cateva exceptii, numai pe Mantra. Asta in conditiile in care din sezonul 05/06 nu am mai schiat decat ocazional pe schiuri mai inguste de 82 mm, avand un AC4 in dotare. Ca veni vorba, prin schi lat inteleg un schi care are peste 80 mm in talie (zona bocancului). Cred ca 80 mm inca e un prag bun, desi la cum se latesc schiurile in ultimul timp, e posibil ca peste 2 ani sa ridicam stacheta la 100 mm.

Acum 4-5 ani, un schi lat era considerat un schi exclusiv de offpiste, de powder. Un schi hiper-specializat. Sau “de Austria, ca nu avem noi partii pentru asa ceva“. Asta imi aduce aminte oarecum de verdictul absolut idiot ca “Dacia e cea mai buna masina pentru soselele noastre“. Cum Romania e o piata primitiva in multe domenii, inclusiv cand vine vorba de schi, parerea asta inca bantuie chiar printre “specialistii” nostri. Se vad semne de adaptare, totusi.

Multe magazine au inceput sa aduca si fatties. Ma rog, nu sunt asa multe deloc. Dar sunt cateva :). Presiunea vine din doua parti. Pe de o parte, producatori au marit considerabil numarul de schiuri late din portofoliu. Pe de alta, schiorul roman incepe sa iasa din ce in ce mai mult pe afara si sa vada ca exista si alte modele decat cele cu “race”, “world cup” sau “sl” in nume. Mai ales pustii - cum e si normal.

Trag, deci, linie acum si vad ca in ultimile 3 sezoane m-am distrat de minune cu schiuri “de Austria”. In Romania, evident. Ce stie sa faca un schi lat? In principiu cam orice. Mai ales ca segmentul s-a dezvoltat si nisat asa mult incat aproape orice cerinta e acoperita. Cel mai tare punct este, fara indoiala, adaptabilitatea. Orice fel de zapada, orice fel de teren, orice fel de viteze. Schiuri care dau libertate totala si care fac ca toata povestea sa tina doar de schior. Majoritatea sunt si twin-tip-uri (sau macar partial), asa ca gradul de distractie creste considerabil.

Schiurile late au un singur punct slab: gheata.  Din cauza latimii, aderenta schiului pe suprafete inghetate e mai precara decat la un schi de race. Totusi, modelele din ultimii ani au rezolvat absolut onorabil problema printr-o constructie foarte desteapta: schiul este rigid sau foarte rigid torsional.

Sigur, un schi lat nu va fi niciodata atat de agil ca unul de slalom, nu vei putea face 3 viraje pe metru liniar. Dar, sincer, cati dintre schiori chiar se dau in porti?

Nu vreau sa fiu inteles gresit - ramane valabila afirmatia ca nu exista schiul perfect. Dar daca va fi construit vreodata, cu siguranta va fi lat.

PS. Daca cineva vrea sa ma/ne convinga ca un alt gen de schi e the real mccoy, sa incerce sa scrie cateva randuri. Dam drept la replica :).

via: http://www.derdelus.ro/2009/01/06/schiuri-late-sau-deloc/

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...